claxonul si fetita din cusca

2 Oct

– daca nu-i semnal, facem directu’ de la sosea, nu din casa fetitei! – mi-a spus, imperativ, alin, producatorul general de atunci. (azi- director cu acte-n regula:))

cand e pe teren, echipa are fraiele-n maini. ce conteaza ce zic cei de la bucuresti?! trebuia sa gasim o solutie. transmisiunea trebuia facuta cu mariana, ea era personajul principal al povestii. o fetita bacauana de aproape 3 ani care pana atunci traise intr-o cusca. si asta nu pentru ca bunicii n-ar fi iubit-o, ci pentru ca asa au inteles ei sa fereasca un copil de cele rele. in timp ce ei trebaluiau prin curte, la camp sau mergeau la crasma-n sat pentru INCA una mica. mama ei traia in concubinaj cu al nu stiu catelea barbat. si-a lasat minunea blonda cu ochi albastri in grija batranilor si si-a vazut de viata mai putin ortodoxa.

pe scurt, fetita trebuia scoasa din cusca, din mizerie si din infometare  si luata de protectia copilului. noi eram acolo si semnalam un caz.

dar nu era semnal. cum naiba sa facem?! voiam sa o prezint telespectatorilor si nu puteam sa o iau cu mine la sosea. voiam sa arat cusca in care statea. producatorul imi spusese clar ca daca tehnic nu-i posibil, facem fara copil. la naiba… trebuia sa fie o solutie. si am gasit-o: eu trebuia sa stau cu mariana in brate nemiscata de la ora 19 fix, iar dobrica – operatorul – sa intepeneasca intr-un loc cu camera pe umar. amandoi in casa din horgesti. stiam ca suntem pozitia a doua in jurnal, asta insemna ca stateam amandoi incremeniti de la inceputul jurnalului. masina de transmisiuni ramanea afara, la sosea, acolo unde era semnal si colegii de pe dsng stateau cu ochii-n patru la jurnal pe ecranul din car. cand ne vedeau la televizor, in ferestre cu mandruta, claxonau. cand termina lucian de vorbit, era clar ca-mi dadea legatura mie si claxonau a doua oara. asadar, eu trebuia sa spun „buna seara” la a doua trompetica.

le-am prezentat celor de la bucuresti varianta complicata la care noi ne gandiseram ca sa facem direct din casa fetitei. ne-am gandit ca daca nu acceptau, ne-am deplastat degeaba pana la bacau. puteam sa fi facut transmisiunea din gradinita antenei 1. era fix acelasi lucru. eram la televizor si spuneam niste vorbe. nimic pe imagine. ori, televiziunea inseamna imagine. si nu doar un reporter mai mult sau mai putin aranjat.

alin era uimit de gaselnita noastra. l-am ajutat, cred, sa ia o decizie. i-am fortat mana intrebandu-l daca merge pe incredere. risti ori ba? asta era intrebarea.

sefii ne-au felictat dupa! 🙂

stiam ca facuseram treaba buna. mariana si-a incolacit bratele in jurul gatului meu si, din cand in cand, se uita timid, cu ochii de un albastru incredibil, la dobrica. o fascina jucaria mare pe care o avea barbatul pe care nu-l mai vazuse niciodata. a stat cuminte cat eu am spus la televizor povestea ei.

mariana stia ca doamne-doamne ii ajuta pe copiii cuminti.

„fetita de la stirile antenei 1” a fost incredintata de catre tribunalul din bacau unui unchi. azi trebuie sa fie la scoala, in clasa a II a…

Anunțuri

2 răspunsuri to “claxonul si fetita din cusca”

  1. betty 4 Octombrie 2010 la 11:24 #

    asemenea intamplari ne fac mai profesionisti in meserie sau, de ce nu, mai umanisti, desi…
    ae fi interesant ce face micuta mariana astazi in clasa a II-a?

    • peschetta 4 Octombrie 2010 la 12:49 #

      am vrut sa fac un material cu ea, dar nu mai vrea familia sa o filmam. mi-am propus ca, atunci cand drum pe la bacau, sa-i fac o vizita. fara camera. doar cu o cutie cu bomboane. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: